Zece sfaturi pentru a prepara salate sanatoase

Salatele se pot prepara rapid din legume crude sau fierte, din frunze crocante, din boabe si graunte, din fructe aromate, din paste, carne si peste – toate combinate dupa voia inimii.

Secretul consta in dressing. Iata cateva ponturi – despre dressing si nu numai:

1. Salata din frunze se asezoneaza cu dressing doar inainte de a fi servita.

2. Salata la pachet se ambaleaza intr-o cutie de plastic cu capac, iar sosul se ia separat, intr-un borcan sau sticla cu capac filetat.

3. Salatele de cartofi, orez si paste se pregatesc cu maximum 4 ore in avans. Inainte de servire, se potriveste gustul cu sare si otet: salatele sunt mai putin picante dupa ce au stat un timp.

4. Frunzele de salata care prisosesc se spala, se scurg si se pun intr-o punga mai groasa, la frigider. Astfel, rezista 2 zile.

5. Resturile de verdeturi proaspete se spala, se zvanta, se toaca si se congeleaza in portii mici.

6. Salatele din frunze sau legume se asezoneaza cu o vinegreta usoara. Pentru un dressing cremos, se amesteca in proportie de 1:1 maioneza sau smantana cu iaurt (1,5 la suta grasimi).

7. Resturile de salate cu dressing cremos pot fi mancate sub forma de sandvici. Pe felia de paine se pun frunze de salata, felii de rosii sau de castraveti, se intinde salata cu dressing deasupra, se adauga cealalta felie de paine.

8. Legumele pentru salate se fierb in cantitate dubla. Se pastreaza 1-2 zile la rece pentru o noua salata.

9. Salatele de fructe luate la pachet se dreg numai cu zeama de lamaie. Dressingul se ia separat, intr-un borcan cu capac.

10. Fructele proaspete de ananas, kiwi sau papaya se amarasc in combinatie cu lactatele. In acest caz, fructele trebuie oparite sau asezonate cu vinegreta, ori se folosesc fructe din compot.

Cele mai folosite 5 leacuri „băbeşti” impotriva răcelii şi gripei

Medicii atenţionează că, dacă tratamentele băbeşti nu dau rezultate, ba mai mult, afecţiunea se acutizează, trebuie să mergem la doctor

Mierea şi lămâia sunt remediile cel mai des folosite atunci când răceala sau gripă ne încearcă. Nu puţini îşi tratează durerile de cap sau de gât cu felii de cartofi sau foi de varză.

Ca să evite vizita la medic, oamenii au găsit leacuri şi pentru scăderea febrei.

Ceai cu lămâie îndulcit cu miere

Lămâia este cunoscută pentru faptul că ajută la tratarea rapidă a răcelii sau gripei, datorită conţinutului său foarte bogat în vitamina C. Medicii spun că această vitamină luptă cu orice fel de infecţii, deoarece ajută la întărirea sistemului de apărare al organismului. „Vitamina C este necesară sistemului imunitar, prevenind răceala şi gripa.

Organismul nostru nu poarte face rezerve de vitamina C, de aceea se impune un aport zilnic cât mai substanţial, mai ales în această perioadă a anului”, explică dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist. Foarte bogate în vitamina C sunt citricele, dar şi kiwi, varza, broccoli, ardeiul gras, spanacul sau roşiile.

Mierea de albine are o acţiune antibacteriană şi este un calmant excelent pentru gât, atunci când sunteţi răguşit sau aveţi dureri. Fie că vă turnaţi 1-2 linguriţe de miere pe gât sau vă îndulciţi ceaiul cu ea, acest „balsam” vă „limpezeşte” vocea.

Limonada sau ceaiul cu lămâie şi miere le puteţi bea nu numai atunci când prezentaţi stări febrile, dar şi în perioadele solicitante.

Varză

Foile de varză aplicate în jurul gâtului ajută la ameliorarea durerilor apărute în laringite. Explicaţia este simplă – varza este recunoscută pentru proprietăţile sale antiinflamatorii, mai spune medicul Bilic. Varza sau orice derivat al ei, precum varza de Bruxelles, conopida, broccoli sau salata verde, accelerează eliminarea toxinelor din organism şi ne protejează ţesuturile de agresiunea frigului.
Pentru aplicaţii locale, sunt necesare 2-3 frunze de varză albă care se înmoaie în apă clocotită sau se ung cu puţin ulei, se pun în jurul gâtului şi se acoperă cu un prosop. Se lasă acolo câteva ore.

Nuci

Ceaiul din coji de nuci calmează tusea. Pentru prepararea ceaiului, se foloseşte o cantitate de coji de nuci egală celei pe care o cuprindem într-o mână. Se adaugă două căni de apă şi se lasă să fiarbă 3-5 minute. Ceaiul se bea cald, nu fierbinte, şi neîndulcit.

Medicii atrag atenţia că obiceiul de a consuma ceai fierbinte atunci când suntem răciţi este foarte dăunător, deoarece lichidul ne usucă mucoasa şi poate produce arsuri la nivelul ei, iar aceste microleziuni favorizează apariţia bacteriilor în gât.

Cartofi

Feliile de cartofi aplicate pe frunte alungă durerile de cap. Pentru tratarea migrenelor, este nevoie de 2-3 felii de cartofi cruzi, care se aplică pe frunte şi se leagă cu o eşarfă. Atunci când durerile de cap nu cedează, se poate bea suc cald de cartofi. Cartoful crud se dă pe răzătoare, se stoarce şi din sucul rezultat se bea câte un sfert de pahar de trei ori pe zi.

Cartoful conţine provitamina A, vitamina K – cu acţiune antihemoragică şi antianemică, sulf – element care combate excesul de seboree. De asemenea, cartoful constituie şi o sursă bună de vitamina C, cunoscută sub denumirea de acid ascorbic.

Oţet

Şosetele îmbibate în oţet sau alcool medicinal ajută la scăderea febrei, atunci când aveţi gripă. Ele trebuie menţinute pe picioare timp de 20 de minute şi la fiecare jumătate de oră se reîmprospătează până când temperatura începe să coboare. Se poate utiliza oţet de vin sau din mere.