Iarba-mâţei

Iarba-mâţei (căţuşnica sau menta pisicii) este o plantă medicinală des utilizată în medicina alternativă, îndeosebi pentru proprietăţile sale calmante. Pe lângă beneficiile sale analgezice, această plantă este faimoasă ca remediu contra crampelor abdominale şi stărilor de nervozitate.

 

Iarba-mâţei (căţuşnica sau menta pisicii) este o plantă medicinală des utilizată în medicina alternativă, îndeosebi pentru proprietăţile sale calmante. Pe lângă beneficiile sale analgezice, această plantă este faimoasă ca remediu contra crampelor abdominale şi stărilor de nervozitate.

Iarba-mâţei face parte dintr-o clasă de plante cu fluorescenţe aparţinând familiei mentei, cunoscută sub denumirea ştiinţifică de lamiaceae. Aproape toate plantele de acest gen au un miros specific şi, din acest motiv, sunt folosite în gastronomie, pentru a da savoare diverselor mâncăruri specifice mai multor popoare. Planta are o înălţime de 50 – 100 cm, frunzele sale se dezvoltă în opoziţie una faţă de cealaltă, la un unghi de 90 de grade, iar florile sale sunt simetrice bilateral.

Utilizări terapeutice

Această plantă este consumată în medicina alternativă sub formă de suc, ceai, infuzie şi tinctură. Administrată intern, iarba-mâţei constituie un remediu eficient în caz de:
– răceală;
– bronşită;
– ameţeli;
– febră;
– gaze;
– diaree;
– dureri de cap;
– isterie;
– insomnie;
– greţuri matinale;
– oreion;
– variolă;
– retenţie urinară.
Extern, planta se foloseşte în tratarea constipaţiei, oreionului şi inflamaţiilor dureroase.

 

Efectele plantei asupra… pisicilor

Motivul din spatele denumirii acestei plante rezidă în utilizarea ei pentru sănătatea şi chiar dresajul felinelor. Ingredientul său activ, nepetalactona, poate avea o influenţă puternică asupra comportamentului pisicilor. Două treimi dintre pisici sunt influenţate de această plantă, datorită efectelor generate de ereditate. Câteva dintre trăsăturile comune care apar la aceste animale după ce sunt expuse la plantă sunt: anxietate, somnolenţă, rostogolirea pe pământ, frecarea corpului de plantă, salivare, consumul în exces al plantei.

Remediu împotriva ţânţarilor

Distilarea cu aburi a plantei duce la producerea unui ulei, despre care studiile recente au scos la iveală că este de zece ori mai eficient ca repelent pentru ţânţari decât alte soluţii cunoscute. Totuşi, expunerea pielii umane la acest ulei nu este indicată.


Autor: Alexandra Nedelcu

 


Genţiana

Genţiana (Hydrastis Canadensis) este o plantă perenă, cunoscută şi sub denumirile de rădăcină galbenă, rădăcină portocalie, zmeură de pământ sau curcumă sălbatică. Este originară din Sud-Estul Canadei şi Nord-Estul Statelor Unite ale Americii. Poate fi deosebită de alte plante după rizomul său gros şi galben.

Genţiana (Hydrastis Canadensis) este o plantă perenă, cunoscută şi sub denumirile de rădăcină galbenă, rădăcină portocalie, zmeură de pământ sau curcumă sălbatică. Este originară din Sud-Estul Canadei şi Nord-Estul Statelor Unite ale Americii. Poate fi deosebită de alte plante după rizomul său gros şi galben. Planta are două frunze palmate şi pufoase, cu 5-7 lobi dublu-dinţaţi, care apar la finele primăverii. Are un singur fruct, care seamănă cu o zmeură mare, cu 10-30 de seminţe, şi care apare vara.

 

De ce e bună pentru sănătate

Botaniştii consideră genţiana drept o alternativă la tratamentele medicinale, aceasta fiind anticatarală, antiinflamatorie, antiseptică, astringentă, laxativă şi un eficient stimulent muscular. Specialiştii recomandă genţiana pentru gastrite, colite, ulcer duodenal, pierderea apetitului şi afecţiuni ale ficatului.

Planta mai este folosită pentru vindecarea rănilor minore, a infecţiilor vezicii biliare, pentru tratarea ciupercilor de piele, a răcelii şi a gripei, precum şi pentru decongestionarea sinusurilor şi a pieptului. Genţiana este, de asemenea, aplicată pe răni şi inflamaţiile cancerigene, fiind utilizată ca apă de gură în cazul unor inflamaţiilor gâtului, gingivale şi bucale.

Alte beneficii

1. Genţiana acţionează ca un tonic amar, stimulând apetitul, digestia şi secreţia bilei.
2. Este un bun expectorant şi este eficientă împotriva unei varietăţi de bacterii şi de ciuperci, precum E.coli şi Candida.
3. Se foloseşte la tratarea infecţiilor de la nivelul membranelor mucoase, incluzând aici gura, sinusurile, gâtul, intestinele, stomacul, tractul urinar şi vaginul.

Efecte secundare şi contraindicaţii

Genţiana nu este recomandată femeilor însărcinate, deoarece s-a descoperit că unul dintre principalele ingrediente ale plantei, berberina, poate cauza contracţii uterine şi poate mări nivelul de bilirubină. De asemenea, este contraindicată persoanelor cu tensiune arterială, iar cei care suferă de afecţiuni cardiovasculare ar trebui să folosească această plantă doar sub supravegherea unui medic.

Efectele secundare apar destul de rar, dar pot include iritarea gurii şi a gâtului, stări de greaţă, anxietate mărită şi probleme digestive. Nu în ultimul rând, genţiana nu trebuie administrată bebeluşilor sau copiilor aflaţi încă la vârste fragede.

 

Femeile care beau vin sunt mai fericite

Femeile care consuma zilnic doua pahare cu vin vor fi mai sanatoase la batranete, comparativ cu cele care beau un pahar cu alcool o data sau de doua ori pe saptamana, arata un studiu recent.
Potrivit autorilor cercetarii, consumul moderat de alcool conduce la o „batranete plina de succes” si reduce considerabil riscul de producere a atacurilor cerebrale.

In opinia cercetatorilor americani, ingrijorarile referitoare la efectele negative ale consumului moderat de alcool au fost exagerate. In mod concret, consumul moderat de alcool de-a lungul vietii prezinta anumite beneficii pentru sanatate. Desi un pahar sau doua cu vin, consumate zilnic, au fost asociate de multi ani de cercetatori cu o stare mai buna de sanatate a inimii, in special la barbati, impactul general pe care consumul moderat de alcool il are asupra sanatatii oamenilor a fost rareori studiat.

Doua studii americane, realizate de cercetatorii de la Brigham and Women’s Hospital si de la Harvard University din Boston au folosit seturi diferite de date medicale, provenind din celebrul Nurses’ Health Study, un studiu medical de amploare, care a debutat in 1976 si a fost realizat pe un esantion de peste 200.000 de femei.
Frecventa consumului de alcool in cazul a peste 14.000 de femei care au trait cel putin pana la varsta de 70 de ani a fost studiata cu ajutorul unui chestionar, completat de voluntarele americane atunci cand se aflau la o varsta mijlocie. Medicii americani au dorit astfel sa identifice acei factori care contribuie la o „supravietuire de succes”.

Coordonatorul unuia dintre cele doua studii a descoperit faptul ca 1.499 dintre aceste femei au ajuns la varsta de 70 de ani fara a suferi de nicio afectiune majora – cancer si maladii cardiace – si nu au prezentat tulburari de memorie.

Medicii americani au studiat frecventa consumului de alcool in cazul femeilor in varsta de 58 de ani si au descoperit ca acele femei care beau 1-2 pahare cu vin in fiecare zi beneficiaza de o sansa cu 28% mai mare de a se bucura de o „supravietuire de succes” atunci cand ajung la batranete, comparativ cu femeile care nu consuma alcool.
Analiza cercetatorilor de la Universitatea Harvard a fost realizata pe baza raspunsurilor oferite de femeile care consuma alcool cu moderatie – nu mai mult de 45 de mililitri pe zi.

Specialistii britanici le recomanda femeilor sa nu depaseasca doua-trei unitati de alcool pe zi, iar barbatilor sa nu depaseasca trei-patru unitati de alcool pe zi. O unitate de alcool este echivalentul unei jumatati de halba cu bere sau cu cidru sau al unui pahar cu alcool servit in mod obisnuit in baruri.

Un pahar mic cu vin de masa contine 8% alcool la unitate de volum – aproximativ 8 grame de alcool pur – si este echivalent cu o unitate de alcool.

Cele mai folosite 5 leacuri „băbeşti” impotriva răcelii şi gripei

Medicii atenţionează că, dacă tratamentele băbeşti nu dau rezultate, ba mai mult, afecţiunea se acutizează, trebuie să mergem la doctor

Mierea şi lămâia sunt remediile cel mai des folosite atunci când răceala sau gripă ne încearcă. Nu puţini îşi tratează durerile de cap sau de gât cu felii de cartofi sau foi de varză.

Ca să evite vizita la medic, oamenii au găsit leacuri şi pentru scăderea febrei.

Ceai cu lămâie îndulcit cu miere

Lămâia este cunoscută pentru faptul că ajută la tratarea rapidă a răcelii sau gripei, datorită conţinutului său foarte bogat în vitamina C. Medicii spun că această vitamină luptă cu orice fel de infecţii, deoarece ajută la întărirea sistemului de apărare al organismului. „Vitamina C este necesară sistemului imunitar, prevenind răceala şi gripa.

Organismul nostru nu poarte face rezerve de vitamina C, de aceea se impune un aport zilnic cât mai substanţial, mai ales în această perioadă a anului”, explică dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist. Foarte bogate în vitamina C sunt citricele, dar şi kiwi, varza, broccoli, ardeiul gras, spanacul sau roşiile.

Mierea de albine are o acţiune antibacteriană şi este un calmant excelent pentru gât, atunci când sunteţi răguşit sau aveţi dureri. Fie că vă turnaţi 1-2 linguriţe de miere pe gât sau vă îndulciţi ceaiul cu ea, acest „balsam” vă „limpezeşte” vocea.

Limonada sau ceaiul cu lămâie şi miere le puteţi bea nu numai atunci când prezentaţi stări febrile, dar şi în perioadele solicitante.

Varză

Foile de varză aplicate în jurul gâtului ajută la ameliorarea durerilor apărute în laringite. Explicaţia este simplă – varza este recunoscută pentru proprietăţile sale antiinflamatorii, mai spune medicul Bilic. Varza sau orice derivat al ei, precum varza de Bruxelles, conopida, broccoli sau salata verde, accelerează eliminarea toxinelor din organism şi ne protejează ţesuturile de agresiunea frigului.
Pentru aplicaţii locale, sunt necesare 2-3 frunze de varză albă care se înmoaie în apă clocotită sau se ung cu puţin ulei, se pun în jurul gâtului şi se acoperă cu un prosop. Se lasă acolo câteva ore.

Nuci

Ceaiul din coji de nuci calmează tusea. Pentru prepararea ceaiului, se foloseşte o cantitate de coji de nuci egală celei pe care o cuprindem într-o mână. Se adaugă două căni de apă şi se lasă să fiarbă 3-5 minute. Ceaiul se bea cald, nu fierbinte, şi neîndulcit.

Medicii atrag atenţia că obiceiul de a consuma ceai fierbinte atunci când suntem răciţi este foarte dăunător, deoarece lichidul ne usucă mucoasa şi poate produce arsuri la nivelul ei, iar aceste microleziuni favorizează apariţia bacteriilor în gât.

Cartofi

Feliile de cartofi aplicate pe frunte alungă durerile de cap. Pentru tratarea migrenelor, este nevoie de 2-3 felii de cartofi cruzi, care se aplică pe frunte şi se leagă cu o eşarfă. Atunci când durerile de cap nu cedează, se poate bea suc cald de cartofi. Cartoful crud se dă pe răzătoare, se stoarce şi din sucul rezultat se bea câte un sfert de pahar de trei ori pe zi.

Cartoful conţine provitamina A, vitamina K – cu acţiune antihemoragică şi antianemică, sulf – element care combate excesul de seboree. De asemenea, cartoful constituie şi o sursă bună de vitamina C, cunoscută sub denumirea de acid ascorbic.

Oţet

Şosetele îmbibate în oţet sau alcool medicinal ajută la scăderea febrei, atunci când aveţi gripă. Ele trebuie menţinute pe picioare timp de 20 de minute şi la fiecare jumătate de oră se reîmprospătează până când temperatura începe să coboare. Se poate utiliza oţet de vin sau din mere.