Alimentatia sanatoasa

         Sanatatea presupune o dieta echilibrata, somn suficient, exercitii fizice moderate, si sanatate mentală.

         Alimentatia reprezintã domeniul în care se fac cele mai grave erori. Omul modern se hrãneste într-un mod nesãnãtos, mãnancã prost si mult. Asa se face cã o persoanã din douã suferã de exces de greutate .Aceasta are efect nefast asupra sistemului osos, a scheletului si asupra aparatului motor, în special asupra pãrtii inferioare a corpului. Cu cat excesul în greutate este mai mare cu atat creste si procentajul persoanelor care suferã de maladii coronariene (anginã pectoralã, infarct miocardic, ateroscleroza), sau cu afectiuni cancerigene, cum ar fi cancerul intestinelor.
         Omul considera hrana ca fiind de o importanta vitala. De-a lungul vietii, alimentatia este elementul de baza care mentine viata si ofera celulelor energia necesara, pentru ca organele si tesuturile sa poata intreprinde actiuni coordonate. Viata umana este asemenea unui mic copac, care are nevoie constanta de apa, de îngrasamint si, obisnuindu-l sa creasca puternic. Alimentatia sanatoasa si echilibrata, precum si un stil de viata îmbunatatit poate adapta si spori imunitatea corpului. În cursul suplimentarii alimentatiei, doar alimentatia echilibrată poate preveni organismul de a ajunge la dezechilibre, care duc la numeroase boli.
         Suplimentii nutritivi ar trebui sa fie rezonabili si stiintifici. Cand cineva se imbolnaveste, primeste tratament; cand cineva este sanatos, se fereste de boala. De aceea, prevenirea bolii este problema principala în mentinerea sanatatii. Un regim activ de ingrijire a sanatatii, bazat pe prevenirea bolii, îsi ia sanatatea din alimentatie, sporind astfel calitatea vietii.
Trebuie sa mancam adecvat pentru a trai o viata sanatoasa. Starea de sanatate cere o cultivare continua pe tot parcursul vietii

         Echilibrarea alimentatiei reprezinta consumul cu masura a ceva ce place si a manca în mod constient ceva ce nu place. Punctele-cheie in obiceiurile alimentare sunt : moderatia, legumele, a nu consuma alimente prea gatite, a manca încet, a manca usor,prospetime, varietatea, rece (la temperatura camerei), disociat, imbunatatire, si abstinenta. Doar atunci putem avea un organism sanatos si putem trai viata în adevaratul ei sens.
         Cea mai mare gresealã fãcutã în domeniul nutritiei, priveste absorbtia excesivã a hidratilor de carbon, care sunt lipsiti de valoare nutritivã si care se gãsesc în: zahãr, dulciuri, fãinã, bãuturi alcoolice. Acestea sunt transformate de organism în depuneri de grãsimi.

         Multe persoane, în special femei, iau medicamente de sintezã pentru slãbit, care au efectul de a le suprima pofta de mancare, actionand ca un laxativ. Folosirea permanentã a acestor medicamente creazã dependentã si perturbã metabolismul apei si a sãrurilor din organism, provocand edeme, rinichii sunt afectati, se produc tulburãri psihice si de ritm cardiac. Au apãrut regimurile pe bazã de pulberi, care, în prima fazã, produc o scãdere însemnatã în greutate, deoarece organismul pierde multã apã, dar nu scade si grãsimea.
         Toate aceste cure de slãbire restrictive au marele dezavantaj cã persoana nu învatã sã-si înlocuiascã modul de nutritie nesãnãtos cu obiceiuri alimentare mai bune, astfel cã majoritatea îsi regãsesc vechea greutate la numai cateva sãptãmani de la terminarea regimului, ele fiind mai dezechilibrate decat înainte din acest punct de vedere.
         Regimul disociat propune o alternativã blandã si eficace, pe termen lung, în curele radicale si restrictive, care au ca scop scãderea greutãtii prin prevenirea persoanei de anumite alimente. Aceasta înseamnã cã unele alimente se potrivesc mai bine între ele decat altele.        

Este importantã separarea proteinelor de glucide, care practic nu este posibilã 100%, dar dacã se reuseste sã se rezolve la douã treimi din alimente este foarte bine.
         Alimentele cu calorii negative sunt cele consumatoare de grãsimi. In cea mai mare parte sunt reprezentate de legume, fructe si condimente si sunt bogate în sãruri minerale, vitamine, contin putine proteine si hidrati de carbon, iar procentul lor caloric va fi de 90 de calorii la 100 de grame. Pe de altã parte aceste alimente au în compunerea lor peste 90-95% apã. Consumarea în mod regulat a acestor alimente produce un efect caloric negativ, care duce la o pierdere în greutate.
         Busuiocul, cimbrul, mãrarul, usturoiul, pãtrunjelul, menta, salvia, cimbrisorul, chimionul, ienupãrul pe langã faptul cã amelioreazã mult gustul mancãrii, contribuie la procesul de digerare si eliminare a grãsimilor.
         Fructele cum ar fi: ananasul, merele, portocalele, cãpsunele, afinele, zmeura, mango, grapefruit, lãmaia au rol în distrugerea proteinelor.
         O hranã sãnãtoasã este o hranã proaspãtã, variatã, bogatã în substante vitale, alcalinã, cu multe vitamine, cu sãruri minerale si oligoelemente.
Este recomandat ca de trei ori pe sãptãmanã sã nu se consume carne, aceasta fiind înlocuitã cu preparate din soia.

         Se recomandã hrana care nu a fost congelatã, conservatã, rafinatã, evitandu-se alimentele care au fost prelucrate industrial, cum ar fi zahãrul rafinat, fãina albã, uleiul rafinat, conservele. La prepararea alimentelor trebuie avut grijã ca acestea sã se fiarbã mai mult decat este nevoie, deoarece se distrug substantele nutritive.
Trebuie avut grijã la mancãrurile cu prãjeli si sosuri, deoarece nu sunt sãnãtoase.Cel mai indicat este ca alimentele sã fie preparate la aburi, prin fierbere în apã sau la grãtar, ele pãstrandu-si gustul, culoarea si valoarea nutritivã.

Ar trebui respectate cateva reguli privind modul în care ne alimentãm sãnãtos:

• se mãnancã încet, avand timp suficient pentru consumarea mancãrurilor
• cu 15-20 de minute înainte de masa principalã se poate consuma o salatã sau un mic aperitiv, pentru a se micsora senzatia de foame, mãrind satietatea;
• - se mãnancã pe sãturate, dar nu mai mult, chiar dacã mancarea este foarte bunã si gustoasã;
• se mãnancã la ore fixe;
• nu se "sare" peste mese si nici nu se înlocuieste masa cu o felie de paine cu unt;
• se mestecã mult si bine, hrana trebuind fãramitatã înainte de a se înghiti, pentru a usura munca stomacului;
• nu se beau lichide în timpul meselor, deoarece digestia este mai dificilã, producandu-se mai mult acid în stomac;
• dupã ora 18nu se consumã mese îmbelsugate, bogate în proteine, greu de digerat, iar cu 2 ore înainte de culcare nu se mãnancã nimic;
• se mãnancã numai cand apare senzatia de foame, fiind interzisã consumarea alimentelor de plictisealã sau pentru omorarea timpului;
• nu se mãnancã cu lãcomie, iar portiile de mancare sã fie moderate;
• este indicatã tinerea postului o zi pe sãptãmanã, pentru eliminarea toxinelor si odihnirea organelor. Pe durata postului se beau multe lichide, apã platã, sucuri naturale din fructe, ceaiuri, cam 2-3 litri esalonat pe toatã ziua;